Alui Gheorghe, Adrian: PATA DE CEAI
PATA DE CEAI (Romanian)
Moartea e pata de ceai de pe masă hai să-ţi arăt cu degetul o întind şi o fac tot mai mare o fac cît un continent la o scară oarecare o fac cît harta pămîntului chiar şi bucata noastră de lut o rup de sub picioare acum ai să stai suspendată ca fumuseţea pe chip ca sarea pielii care şi-a smuls rădăcinile din piele acum numai în faţa ta mă deschei la coaste şi nu mi-e ruşine inima mea o mirosim amîndoi e ca o căpşună putredă mai păstrează ceva din aroma grădinii devastate de inorogi nu-i vorba de o tristeţe deşi de atîtea ori pielea scapă trupul pe stradă, alunecă precum un fetus printre degetele care nu ştiu limba morţii ca şi cum ar trece un scîrţîit dintr-o parte în alta prin cameră un scîrţîit cu ochii oblici de japonez care cultivă beţe de biliard oricum, la etajul patru este un mort oh, e mai aproape de Dumnezeu decît noi
|
