Codreanu, Mihai: A Golgota követe (Solul Golgotei in Hungarian)

Isus veni și-n casa mea-ntr-o seară:
Era-ntr-un tainic și suav apus...
Și-am stat în casă singur cu Isus...
Și-afară era blondă primăvară.

Atunci mi-a spus cu vocea lui cea clară
Că oamenii sunt buni, deși l-au dus
Să-l bată-n cuie pe Golgota sus,
Fiindcă i-a iubit din cale-afară.

Și mi-a mai spus că poate fi iertat
Chiar Iuda ce-I vându c-un sărutat,
Ca să-și sporească cu treizeci, arginții.

Apoi, plecând, din prag mi-a spus așa:
Comoara sufletului ca și-a minții
E să iubești pentru-a putea ierta.

S egy este Jézus a szobámba lépett,
a nap leszállt titokban, kedvesen...
Nem volt velünk a házban senki sem,
Künn szőke tavasz ülte a vidéket.

Ő csengő hangon kezdte a beszédet -
Az emberek jók, sebbel ékesen
bár Golgotára vitték éhesen,
hogy jelét adja nagy szeretetének.

S azt mondta, békén gondoljunk Júdásra,
bár azért adta csókját árulásra,
hogy pénzét harminc ezüsttel növelje.

S a küszöbről, már távozóban úgy
mondta: A kincs, mit rejt a szív s az elme,
ennyi — szeress, hogy megbocsátni tudj.